Preview
Link Preview
MEDICAMENTELE cumpărate de pe INTERNET, MOARTE LA CUTIE! Cretă, CIANURĂ și OTRAVĂ de șobolani, pe post de PASTILE pentru CANCER
Exact 509 medicamente figurează în acest moment pe lista de discontinuitate temporară sau permanentă ținută la zi de Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM). Dintre ele, 324 sunt retrase de pe piață din „motive comerciale”, iar alte câteva zeci producătorii au renunțat să le mai vândă în România. FOTO: Cezar Irimia De vină e politica proastă „În ultimele zile au dispărut niște medicamente ieftine, dar esențiale în tratamentele oncologice. Și aici e de vină politica dezastruoasă a prețului, practicată de Ministerul Sănătății, care impune prețul cel mai mic din 12 țări. Degeaba e ieftin, dacă nu-l mai găsești nicăieri. Multe medicamente s-au retras de pe piață, iar cele care sunt eficiente din punct de vedere economic, dispar la exportul paralel. Avem o sesizare de la jurnaliștii de investigații din Germania că din ce ajunge pe piața lor de medicamente, cam 90% sunt importate din România”, explica Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România, ieri, la Conferința „Piața neagră a medicamentelor și criza din piața pharma”. Din disperare, cumpără de unde pot Dar ce fac bolnavii a căror viață depinde de aceste medicamente, multe fiind vitale în tratarea diferitelor forme de cancer, a bolilor rare sau a afecțiunilor cronice reumatice, boli care, netratate, ucid? „Oamenii mor pentru că n-au acces la tratamente. Am dat un exemplu al unui pompier (în vârstă de 45 de ani) care a fost tratat timp 6 ani cu un medicament. În momentul când nu l-a mai găsit, în 3 luni a murit. (...) Bolnavul este disperat, dorește să-și dea o ultimă șansă, pe care nu i-a dat-o guvernantul, decidentul iresponsabil de la conducerea sistemului. De asta ajunge să cumpere pastile de pe internet”, a continuat Cezar Irimia. Doar că, potrivit Orga nizației Mondiale a Sănătății, 50% dintre medicamentele comercializate pe platforme online, care nu își dezvăluie adresa fizică, sunt falsificate! Pastilele contrafăcute conțin, de obicei, o cantitate necorespunzătoare (fie prea mică, fie prea mare) a substanței active sau aceasta poate chiar să lipsească. Acesta, însă, este cazul „fericit”, întrucât produsul contrafăcut măcar seamănă cu cel original. Dar, tot OMS arată că au fost cazuri în care în medicamentele falsificate erau substanțe toxice, precum cianură, arsenic sau chiar otravă pentru șobolani! Cărbune în loc de cistostatice „Cunosc pacienți care au mâncat cretă, era foarte bine conturată, arăta ca o pastilă reală. Și-au dat seama că e ceva în neregulă pentru că au făcut febră, după care au dus la analize ce au înghițit. Sau - încă un exemplu - au luat cărbune medicinal, care era pus în cutie de citostatic. Pacientul nu știa cum trebuie să arate medicamentul, a crezut că așa trebuie să fie, negru. Multiple exemple v-aș putea da, și de ani de zile, nu de ieri, de azi. Traficanții, acești oportuniști, vin în situații de criză, și vin la porțile spitalului, nu doar pe internet, cu aceste așazise medicamente salvatoare. Cum am ajuns aici, întrebați-i pe guvernanții noștri. Lipsa de politici coerente sanitare a dus la acest dezastru, lipsa responsabilității a dus la acest dezastru”, a conchis Cezar Irimia. Polițiștii și procurorii, cu mâinile legate de legea ambiguă Organele abilitate ar putea opri comerțul ilegal de medicamente. Teoretic, doar, pentru că, în practică, toată strădania lor nu se vede. La conferința de ieri, polițiștii au prezentat cazul unui traficant de steroizi și medicamente, prins după un an de cercetări. Când au descins la locuința individului, oamenii legii au găsit sute de cutii de pulberi și pastile, circa 300.000 de euro, bani gheață, plus că în conturi mai avea încă pe atât. FOTO: Prinși cu banii și pastilele în casă, traficanții scapă ușor de pedeapsă Plătesc impozitul și scapă „Legislaţia este un pic ambiguă, ne creează nişte probleme, în special Codul Penal - articolul care prevede comercializarea de produse contrafăcute. Nu este prevăzută clar falsificarea medicamentului, ci doar contrafacerea. Contrafacerea înseamnă doar să falsifici marfa şi nu produsul în sine”, explica Marinică Răzvan, sub-comisar IGPR, Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice. În acest caz, însă, ca traficantul să ajungă în fața judecătorilor, trebuie ca firma ale cărei produse sunt contrafăcute să se constituie parte civilă în proces. „Dacă nu fac asta, atunci care e prejudiciul și cine e partea vătămată?”, întreba, retoric, polițistul. Pe lângă aceasta, fapta traficantului este încadrată la evaziune fiscală, de care însă poate scăpa cu o pedeapsă cu suspendare, dacă e la prima abatere, sau chiar din mila judecătorilor, dacă fac dovada că au achitat statului suma datorată. „ Achită 16% din banii încasați și pot să scape cu o amendă. (..) Sumele de bani pe care le obțin sunt spălate prin diferite circuite financiar-fiscale. Este un fenomen, acest tip de trafic, care a crescut în ultimii ani, din 2013 până în 2016, mai ales din cauza exportului paralel. Momentan evoluţia a stagnat”, spunea subcomisarul. Statul dă din ce în ce mai mulți bani pe medicamente
Exact 509 medicamente figurează în acest moment pe lista de discontinuitate temporară sau permanentă ținută la zi de Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM). Dintre ele, 324 sunt retrase de pe piață din „motive comerciale”, iar alte câteva zeci producătorii au renunțat să le mai vândă în România. FOTO: Cezar Irimia De vină e politica proastă „În ultimele zile au dispărut niște medicamente ieftine, dar esențiale în tratamentele oncologice. Și aici e de vină politica dezastruoasă a prețului, practicată de Ministerul Sănătății, care impune prețul cel mai mic din 12 țări. Degeaba e ieftin, dacă nu-l mai găsești nicăieri. Multe medicamente s-au retras de pe piață, iar cele care sunt eficiente din punct de vedere economic, dispar la exportul paralel. Avem o sesizare de la jurnaliștii de investigații din Germania că din ce ajunge pe piața lor de medicamente, cam 90% sunt importate din România”, explica Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România, ieri, la Conferința „Piața neagră a medicamentelor și criza din piața pharma”. Din disperare, cumpără de unde pot Dar ce fac bolnavii a căror viață depinde de aceste medicamente, multe fiind vitale în tratarea diferitelor forme de cancer, a bolilor rare sau a afecțiunilor cronice reumatice, boli care, netratate, ucid? „Oamenii mor pentru că n-au acces la tratamente. Am dat un exemplu al unui pompier (în vârstă de 45 de ani) care a fost tratat timp 6 ani cu un medicament. În momentul când nu l-a mai găsit, în 3 luni a murit. (...) Bolnavul este disperat, dorește să-și dea o ultimă șansă, pe care nu i-a dat-o guvernantul, decidentul iresponsabil de la conducerea sistemului. De asta ajunge să cumpere pastile de pe internet”, a continuat Cezar Irimia. Doar că, potrivit Orga nizației Mondiale a Sănătății, 50% dintre medicamentele comercializate pe platforme online, care nu își dezvăluie adresa fizică, sunt falsificate! Pastilele contrafăcute conțin, de obicei, o cantitate necorespunzătoare (fie prea mică, fie prea mare) a substanței active sau aceasta poate chiar să lipsească. Acesta, însă, este cazul „fericit”, întrucât produsul contrafăcut măcar seamănă cu cel original. Dar, tot OMS arată că au fost cazuri în care în medicamentele falsificate erau substanțe toxice, precum cianură, arsenic sau chiar otravă pentru șobolani! Cărbune în loc de cistostatice „Cunosc pacienți care au mâncat cretă, era foarte bine conturată, arăta ca o pastilă reală. Și-au dat seama că e ceva în neregulă pentru că au făcut febră, după care au dus la analize ce au înghițit. Sau - încă un exemplu - au luat cărbune medicinal, care era pus în cutie de citostatic. Pacientul nu știa cum trebuie să arate medicamentul, a crezut că așa trebuie să fie, negru. Multiple exemple v-aș putea da, și de ani de zile, nu de ieri, de azi. Traficanții, acești oportuniști, vin în situații de criză, și vin la porțile spitalului, nu doar pe internet, cu aceste așazise medicamente salvatoare. Cum am ajuns aici, întrebați-i pe guvernanții noștri. Lipsa de politici coerente sanitare a dus la acest dezastru, lipsa responsabilității a dus la acest dezastru”, a conchis Cezar Irimia. Polițiștii și procurorii, cu mâinile legate de legea ambiguă Organele abilitate ar putea opri comerțul ilegal de medicamente. Teoretic, doar, pentru că, în practică, toată strădania lor nu se vede. La conferința de ieri, polițiștii au prezentat cazul unui traficant de steroizi și medicamente, prins după un an de cercetări. Când au descins la locuința individului, oamenii legii au găsit sute de cutii de pulberi și pastile, circa 300.000 de euro, bani gheață, plus că în conturi mai avea încă pe atât. FOTO: Prinși cu banii și pastilele în casă, traficanții scapă ușor de pedeapsă Plătesc impozitul și scapă „Legislaţia este un pic ambiguă, ne creează nişte probleme, în special Codul Penal - articolul care prevede comercializarea de produse contrafăcute. Nu este prevăzută clar falsificarea medicamentului, ci doar contrafacerea. Contrafacerea înseamnă doar să falsifici marfa şi nu produsul în sine”, explica Marinică Răzvan, sub-comisar IGPR, Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice. În acest caz, însă, ca traficantul să ajungă în fața judecătorilor, trebuie ca firma ale cărei produse sunt contrafăcute să se constituie parte civilă în proces. „Dacă nu fac asta, atunci care e prejudiciul și cine e partea vătămată?”, întreba, retoric, polițistul. Pe lângă aceasta, fapta traficantului este încadrată la evaziune fiscală, de care însă poate scăpa cu o pedeapsă cu suspendare, dacă e la prima abatere, sau chiar din mila judecătorilor, dacă fac dovada că au achitat statului suma datorată. „ Achită 16% din banii încasați și pot să scape cu o amendă. (..) Sumele de bani pe care le obțin sunt spălate prin diferite circuite financiar-fiscale. Este un fenomen, acest tip de trafic, care a crescut în ultimii ani, din 2013 până în 2016, mai ales din cauza exportului paralel. Momentan evoluţia a stagnat”, spunea subcomisarul. Statul dă din ce în ce mai mulți bani pe medicamente
Issue #1
All img tags are missing
- Accepted by admin
- Type of issue
- IV page is missing essential content
- Reported
- Feb 5, 2019